Un reporter occidental îl întreba pe Ceausescu, prin 1989:
- Am auzit ca în România e frig în case. Asa e?
- Da, dar n-a murit nimeni din cauza asta.
- Dar am auzit ca nu e nici mâncare?
- Da, dar n-a murit nimeni de foame.
- Si am mai auzit ca trebuie sa te bati ca sa prinzi un loc în autobuz ca sa te-ntorci acasa de la servici?
- Da, dar nici din asta n-a murit nimeni.
- Atunci, domnule presedinte, de ce nu încercati cu cianura?

Pe vremea răposatului, un polițist din România vizitează pentru un schimb de experiență o închisoare din America și în timpul vizitei aude: ”Auu”
- Ce-a fost asta? întreabă polițistul.
- Îl executăm pe unul pe scaunul electric.
După un timp îi întoarce vizita un polițist din America.
În timp ce vizitau o închisoare din România se aude: ”auu, auu … ioi, ioi …”
- Ce-a fost aceasta? întreabă americanul.
- Îl executăm pe unul pe scaunul electric.
- Și de ce urlă atâta?
- Păi s-a luat curentul și-l ardem cu paie.

Cuplul Ceausescu, merg incognito intr-un restaurant din capitala.
In restaurant, un grup de muncitori beau, mancau, cantau…
- Asculta,Nicule!De unde au astia bani? Au salarii draga?
- Asa se explica! Pai daca o ducem noi bine, care nu avem salarii, d-apoi ei…
Totusi, tovarasului i s-a parut cam deplasata veselia lor de… muncitori.
- Voi stiti cine sunt eu? Daca strang surubul, tot asa o sa va bucurati?
- Da! raspunde unul mai coltos.
- Si daca strang surubul mai mult?
- Noi o ducem si mai bine! raspunsera aproape in cor..
- Da ce sunteti voi, mai?
- Noi suntem GROPARI !

Bulă îi zice lui Nicu Ceauşescu .
– Zii, mă, lu tac-tu, să lungească programul la televizor, cu incă două ore.
– I-am zis, dar mi-a răspuns că n-are ce să vorbească patru ore, că lui i-ajung două.

Era pe timpul Odiosului.
In piata Matache Macelarul, o batrana cu cateva ciolane intr-o punga, pe care reusise sa le cumpere dupa lungi ore de stat la coada, isi facea cruce zicand:
– Multumesc Doamne ca am reusit sa cumpar ciolanele astea!
– Nu se zice asa, matusa! - o corecteaza un “baiat cu ochii albastri”
– Da’ cum se zice?
– Multumesc, tovarase Nicolae Ceausescu!
– Da? Si dupa ce n-o sa mai fie tovarasu’?
– Abia atunci sa multumim lui Dumnezeu!