Într-o seară, un savant pasionat de viața păsărilor stătea în grădina lui când, de undeva din întunericul nopții a auzit o bufniță. A imitat-o ca răspuns.
Spre uimirea lui, bufnița a dat replica.
In următoarele nopți, faza s-a repetat. Toată vara savantul a ”discutat” cu bufnița.
A început să țină un jurnal amănunțit de ”conversații” din care a descifrat limba bufnițelor și tot ce spunea bufnița.
Au ajuns chiar să poarte conversatii foarte lungi.
Într-o seară nevasta savantului a ieșit la gard, la o bârfă cu nevasta vecinului, al cărui soț era tot un savant pasionat de păsări.
Din una în alta, nevasta savantului zice:
- Dragă m-am convins că soțul meu e într-adevar un mare savant. Toată vara a stat în grădină și a vorbit cu o bufniță!
- Extraordinar dragă! Ce potrivire! Asta înseamnă să fii savant și să ai mintea luminată. Si bărbatu-meu a făcut la fel!
