Doi studenţi, surprinși că fumau iarbă , sunt aduși în fața judecătorului.
– Măi băieți, e vineri dupa-amiază , ar fi un deranj pentru mulţi să vă trimit acum la zdup. Ne vom întâlni luni, iar dacă-mi demonstrați c-ați depus un cât de mic efort spre îndreptare… vă ofer o șansă.
Luni dimineața se prezint în faţa judecătorului, începe primul:
– Domn judecător, nu numai c-am renunțat eu, dar am mai și convins încă zece prieteni să renunțe!
– Da? Și cum ai făcut?
– Simplu. Am luat o coală de hârtie și am desenat un cerc maare-mare, iar după el, un cerculeț mic-mic-mic și le-am zis arătându-le cercul maare-mare: așa arată mintea lor înainte de drog și aşa arată după, cam ca cerculețul mic-mic-mic…
– Mmda…acceptabil. Ești liber , dar vom fi cu ochii pe tine. Iar tu?
– Păi domn judecător, eu am convins vreo treizeci de prieteni să renunțe odată cu mine…
– Haida-de! Cum așa?
– Simplu. Am luat o coală de hârtie și am desenat un cerculeț mic-mic-mic, iar după el, un cerc maare-mare. Și le-am zis, arătându-le cerculețul mic-mic-mic, că așa arată găoaza lor înainte de a intra la zdup…
