Azi dimineaţă mă aşez în troleibuz lângă un bătrân care mă tot lovea cu cotul.
- Ce tot aveţi, domnule, cu cotul ăla? îl întreb.
- Aaaa, zice, e un vechi traumatism. Îl am din război.
Mă mut de lângă el pentru că nu mai suportam şi mă nimeresc tot lângă un bătrân care mă lovea cu genunchiul, de data asta.
- De ce tot daţi din genunchi? întreb răstit.
- E un traumatism, zice. Îl am din război.
Aşadar mă mut din nou, nimeresc, bineînţeles, lângă alt bătrân care scutura violent din mână.
- Îl aveţi din război? întreb exasperat.
- Nu, l-am scos din nas, dar nu mi se dezlipeşte.
