- Dacă mă iubești, de ce vorbești și cu alte femei?
- Le spun cât de mult te iubesc!

- Cât costă o pizza?
- 30 de lei, dar fetelor frumoase Ie facem reducere...
- OK, cât trebuie să vă dau?
- 30 de Iei.

În inima culturii românești, puține lucruri sunt la fel de adânc înrădăcinate și iubite precum țuica.

Această băutură tradițională, este mai mult decât un simplu alcool; este o emblemă a ospitalității, o monedă de schimb social și, nu în ultimul rând, o sursă inepuizabilă de bună dispoziție și umor.

De la celebrarea nunților și botezurilor până la încălzirea serilor reci de iarnă sau simpla discuție la gura sobei, țuica este prezentă în aproape fiecare moment important al vieții rurale românești. Are o reputație de leac pentru toate relele – de la răceală la supărări sufletești – și este adesea subiectul unor povești amuzante și, desigur, al multor bancuri.

Țuica, prin natura ei robustă și efectele sale directe, a generat un folclor bogat. Fie că este vorba despre puterea sa de a dezlega limbile, de a inspira curajul, sau pur și simplu de a „aranja” lumea într-un mod mai plăcut, ea a devenit un personaj central în comedia populară românească. Bancurile despre țuică, la fel ca băutura însăși, sunt adesea directe, spumoase și pline de un umor specific, autoironic.

Iată câteva exemple care ilustrează umorul fin  asociat cu această băutură legendară:

Bulă vede pe eticheta sticlei cu tuică două prune.
– Cum vine treaba asta sa fac din 2 prune 1 litru de țuică?
– Ce te miri?! Taică-tu n-a făcut 7 copii din 2 ouă?

-----------

Ion si Măria Ia masă, mănâncă.
Măria s-a întins după un cartof și a atins sticla cu țuică, care s-a clătinat dar n-a căzut.
Măria, râzând:
- Ioane, uite, sticla asta tocmai a fost la un pas de moarte.
Ion, grav:
- Și tu la fel.

-----------

Un tip vine acasă și-i spune soacrei:
- Toarnă-mi 50 de țuică.
- Te-ai trosnit la cap, zice soacra?
- Pentru asta îți dau 50 de lei!
Soacra a fost de acord și-i toarnă.
- Hai mamă-soacră să bem împreună. Îți mai dau 200!
Soacra s-a așezat șa masă și au început să bea împreună.
- Auzi, mamă, hai să-ți ard una peste ochi!
- Ești un nesimțit. Cum îți permiți?
- Îți dau 300!
Soacra a fost de acord, iar ginerele i-a ars o palmă de-a întors-o cu picioarele în sus.
În acest moment sună telefonul. Tipul ridică receptorul iar la celălalt capăt al firului e soția:
- Dragul meu, i-ai dat mamei pensia?
- Tocmai asta făceam, dragă!

-----------

Un turist străin vizitează un sat românesc și vede un bătrân stând pe bancă, sorbind dintr-un păhărel.
– Ce beți, bunicule? îl întreabă turistul.
– Țuică, fiule, țuică! răspunde moșul.
– Și de când beți țuică?
– Păi, de când m-am născut!
Turistul, impresionat:
– Și câți ani aveți?
– 90!
Turistul, entuziasmat:
– Incredibil! Și credeți că țuica v-a ajutat să trăiți atât de mult?
Moșul, ridicând din sprâncene:
– Păi, nu știu, dar mă gândesc că dacă n-aș fi băut, acum eram mort de plictiseală!

-----------

– Chelner, grătarul meu miroase a ţuică!
Chelnerul sa dă doi paşi în spate şi întreabă:
– Dar acum?…

-----------

Turistul într-un sat din Ardeal;
- Auzi bade, în satul asta, unde fierbeți voi palincă?
- Dapai, domnule dragă, vezi dumneata biserica aia?
- Da.
- No, numa acolo nu!

-----------

- Este bună tuica Ia răceală?
- Este, mai ales la răceala dintre soț și soție.

Profesoara:
- Bulă, conjugă verbul a merge!
- Eu merg... tu mergi... el merge...
- Mai repede!
- Eu fug... tu fugi... el fuge...

Două cireșe mai necoapte povesteau pe-o cracă:
- Auzi tu, o vezi pe aia roșcată așa închis, pe craca aia de mai sus?
- Da, tu, am văzut-o! Se dă mare!
- Tuuu, asta are in ea un vierme de doi centimetri!!!
- Vaaai, ce stricatăă!

Angajator:
- Aveți experiență ca și lider?
Eu:
- Daa, sunt admin pe un grup de Facebook!